LADA BRESLEI ROTARILOR
• LADA BRESLEI ROTARILOR din #PoartaTransilvaniei •Dezvoltarea meşteşugurilor în Bistrița medievală a fost un proces complex care a marcat devenirea vieţii urbane medievale.
În acest context se manifestă unul dintre cele mai interesante fenomene legate de structura burgului, și anume, spiritul asociativ al confreriilor, între care se remarcă breslele (corporaţii meşteşugăreşti) și unele asociaţii cu caracter economic.
O categorie de meşteri puternic dezvoltată în Bistrița medievală, datorită abundenței în materie primă, dar și datorită dezvoltării orașului este lemnăritul cu branşele sale: dogărit-butnărit, rotărit-căruțărit şi tâmplărit-dulgherit.
Toate aceste bresle, înființate de timpuriu în Bistrița, sunt amintite ca având câte un turn de pază pe la 1465. O dovadă a diversităţii branşelor lemnăritului stă și registrul de socoteli al oraşului din anii 1461-1462 în care atrage imediat atenția mulţimea numelor de Pynder (dogar),Wagner (cărutar). Dresler (strungar în lemn) şi Tyschler (măsar, tîmplar) ale meșterilor contribuabili.
Dintre meșteşugurile în lemn cea mai solicitată este breasla rotarilor. Insemnul meşteşugului – o roată de căruţă – găsim reprezentat în emblema de meșter cioplit în calcar, din anul 1622 și pe băncile din biserica evanghelică, datate 1764 și 1807. Breslei rotarilor, una extrem de puternică dacă ne gândim la faptul că alături de căruțași asigurau transportul la aceea vreme (căruța fiind singurul mijloc de locomoție și transport) i-a aparținut şi lada confecţionată în stil clasicist, din lemn de esenţă tare, vopsită maron.
Pe capacul lăzii se află cutia mică, iar pe fața ei sunt sculptate două roți şi anul 1804. Ornamentul şild-ului încuietorii lăzii păstrează influența stilului rococo.
Informații oferite de specialiștii de la Complexul Muzeal Bistrita-Nasaud.
