Bistrița Năsăud – Poarta spre sufletul meu, înseamnă Acasă!
ACASĂ înseamnă locul în care te simți cel mai bine, iar pentru mine acest loc este județul Bistrița-Năsăud, chiar dacă nu sunt „de-a locului”, fiindcă-i iubesc peisajele, tradițiile, iubesc să-i descopăr istoria, iar județul nostru are o istorie bogată, și mai ales iubesc oamenii, deoarece ei definesc un spațiu și un eveniment,.
Teritoriul actual al județului Bistrița-Năsăud a avut ca punct de convergență cele două zone istorice: Bistrița – și aici nu vorbim doar de oraș, ci de întreg ținutul săsesc, important centru meșteșugăresc și comercial, pol politic al Transilvaniei, cum de altfel mărturie ne stau privilegiile acordate de regii Ungariei, împărații din dinastia de Habsburg și domnitorii Tărilor Române, fiind Poarta de legătură cu Moldova, cealaltă provincie românească.
Zona românească, cu Năsăudul capitală, centru al Districtului, unde au înflorit frumoasele școli românești, care au avut și au un impact important în dezvoltarea culturii românești până în zilele noastre, să nu uităm că de aici s-au ridicat Coșbuc, Rebreanu și pleiada de academicieni care ne fac atât de mândri.
Importanța ținutului Bistrița-Năsăud ca Poartă a provinciei a fost văzută și de habsburgi, ceea ce a determinat organizarea Regimentului II de Graniță, care a produs modificări nu doar politice și sociale, ci mai ales mentale „eu mi-s grănicer”, ce implica statutul de oameni liberi care în graniță era indisolubil legat cu dreptul asupra pământului.
Oamenii locului au fost prezenți în toate marile momente ulterioare: Revoluția Pașoptistă, cu frumosul imn „Deșteaptă-te române!” ale cărui versuri au fost compuse de Andrei Mureșanu, Memorandumul și mai ales ANUL 1918.
Practic județul nostru a fost Poarta prin care Guvernul Român a păstrat legătura cu Consiliul Național Central, iar numeroși intelectuali au riscat și s-au implicat în realizarea actului de la 1 Decembrie.
Din relaționarea celor două centre istorice de-a lungul timpului s-a format un creuzet unitar, la care au fost adăugate, în anul1968, zona Becleanului și zona de câmpie, definind actualul județ Bistrița-Năsăud, „o desăvârșită unitate în diversitate”.
Și multe lucruri minunate ar fi de menționat și multe lucruri fascinante așteaptă să fie descoperite, fiindcă avem cu ce ne lăuda, avem cele mai prețioase documente, Arhiva Bistriței fiind cea mai importantă arhivă orășenească a României, cu documente originale de la 1200, cu cele peste 100 de documente emise de Mihai Viteazul, alături de bogatul fond documentar al Năsăudului, fiindcă „patriotismul nu este numai iubirea pământului în care te-ai născut, ci mai ales iubirea trecutului, fără de care nu există iubire de țară” spunea Mihai Eminescu.
Închei – pentru mine – Bistrița Năsăud reprezintă Poarta spre sufletul meu, înseamnă Acasă!
Cornelia Vlașin– director Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud
