Poarta Transilvanei

Rutele Cultural Turistice

Direcția Generală de Afaceri Europene

Serviciul Relații Internaționale și Afaceri Europene în domeniul turismului

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri este membru al Acordului Parțial Extins, privind Rutele Culturale Certificate de Consiliul Europei.

Programul privind rutele culturale a fost creat în 1987, având ca obiectiv evidențierea existenței unui patrimoniu european comun. Dezvoltarea rutelor culturale reprezintă un concept complex, ce îmbină punerea în valoare a obiectivelor de patrimoniu, culturale, de artă, a moștenirii istorice, cu dezvoltarea turismului și stimularea dezvoltării economice și sociale locale.

Având în vedere experiența dobândită și luând în considerare importanța dezvoltării produselor turistice, pentru satisfacerea nevoilor, cerințelor și așteptărilor turiștilor, și creșterea competitivității sectorului, Serviciul Relații Internaționale și Afaceri Europene în Domeniul Turismului din cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, a creat un sistem voluntar de ,,recunoaștere” a Rutelor Cultural Turistice, dezvoltate de organizațiile de turism sau de autoritățile publice locale, pe plan local/regional/național pentru dezvoltarea și promovarea turismului cultural.

Pentru obținerea recunoașterii Rutei Cultural Turistice se va transmite, pe e-mail către steliana.cojocariu@mturism.ro, documentația următoare:

  • Adresă de înaintare care va cuprinde numele și prenumele autorilor, datele de contact și solicitarea acestora privind recunoașterea Rutei Cultural Turistice, drept Rută Cultural Turistică locală/regională/națională;
  • Fișa Tehnică cu următoarele elemente obligatorii:
  1. denumirea rutei
  2. tematica rutei (cultură, istorie, religie, arheologie etc);
  3. descrierea obiectivelor turistice incluse în rută (denumirea obiectivului, amplasarea din punct de vedere geografic, posibilități de acces, programul și taxa de vizitare, legendă, fotografia acestuia și autorul ei);
  4. lungimea totală a rutei;
  5. durata: se indică durata în timp (de la…până la…ore și min), pentru fiecare obiectiv inclus în rută și nr. de km între obiective;
  6. beneficiarii (grupurile-țintă);
  7. descrierea rutei va include, la alegere: vizitarea muzeelor, mănăstirilor, atelierelor meșterilor populari, cramelor, servicii de alimentație, servicii de agrement, program folcloric etc;
  8. transport (se specifică tipul transportului: autocar, microbuz, automobil etc);
  9. localități de tranzit;
  10. unități de cazare și alimentație (se indică denumirea, amplasarea și datele de contact- telefon, web, e-mail, recomandate de autorii rutei);
  11. posibilități de agrement (se indică tipurile de agrement recomandate de autori, eventual cine le organizează și datele de contact ale organizatorilor);
  12. centre de informare turistică;

După depunerea documentației, în termen de 30 de zile, autorii vor primi din partea Serviciului de Relații Internaționale și Afaceri Europene răspunsul privind recunoașterea drept Rută Cultural Turistică locală/regională sau națională și va fi promovată pe site-ul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Menționăm că Rutele Cultural Turistice Naționale trebuie să cuprindă obiective turistice din minimum trei județe, iar cele realizate la nivel regional vor cuprinde obiective turistice din minimum 2 localități.

Vă mulțumesc anticipat pentru amabila dumneavoastră colaborare și folosesc acest prilej pentru a vă asigura de aleasa mea considerație.

Stimate domnule președinte,

Având în vedere experiența dobândită prin exercitarea calității de membru al Acordului Parțial Extins 1 privind Rutele Culturale Certificate de Consiliul Europei și luând în considerare importanța dezvoltării produselor turistice pentru satisfacerea nevoilor, cerințelor, așteptărilor turiștilor și creșterea competitivității sectorului, Serviciul Relații Internaționale și Afaceri Europene în Domeniul Turismului din cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a creat un sistem voluntar de “recunoaștere” a Rutelor Cultural Turistice, dezvoltate de organizațiile de turism sau de autoritățile publice locale, pe plan local/regional/național pentru dezvoltarea și promovarea turismului cultural.

Menționăm că folosim Rutele Cultural Turistice ca instrumente pentru promovarea și dezvoltarea produsului turistic, cu componentă culturală și canale pentru comunicare, prin schimburile de bune practici.

Ca urmare a analizării documentației depusă de dumneavoastră, vă  informăm  că Serviciul Relații Internaționale și Afaceri Europene în Domeniul Turismului consideră că aceasta se conformează  la  exigențele  stabilite prin referatul nr.  31113/ ERP/ 28.02.2020 și recunoaște “RUTA PORȚILE TRANSILVANIEI” drept Ruta Cultural Turistică, dezvoltată pe plan național.

Vă felicităm pentru munca depusa și folosesc acest prilej pentru a vă asigura de aleasa mea considerație.

Ruta cultural-turistică ”Porțile Transilvaniei”

Lungimea rutei: 1141 km

Durata de vizitare: 16 zile

Obiective:

  • Promovarea principalelor obiective turistice situate între Brașov, Sibiu și Bistrița – Năsăud, respectiv Țara Bârsei, Mărginimea Sibiului, Țara Năsăudului
  • Promovarea rutei cultural-turistice Porțile Transilvaniei
  • Vizitarea unor obiective turistice din Transilvania, pe cale rutieră

Trasături comune ale celor 3 județe: Brașov, Sibiu, Bistrița-Năsăud, porți ale Transilvaniei

Orașele cetăți medievale Brașov, Sibiu, Bistrița, toate 3 făcând parte din cele 7 cetăți – Siebenbürgen, întemeiete de coloniștii sași în Transilvania; stațiunile turistice Poiana Brașov, Păltiniș, Colibița; bisericile fortificate săsești din Țara Bârsei, Țara Făgărașului, Sibiu și Bistrița; tradiția și peisajul pastoral din Țara Bârsei, Mărginimea Sibiului, Țara Năsăudului; cetăți, castele și mănăstiri din Râșnov, Bran, Făgăraș, Șinca, Cârța, Sâmbăta de Sus, Rodna, Parva etc.; trecători și puncte grănicerești din Năsăud, Rodna, Orlat, Valea Oltului, Pasul Bran, Pasul Buzăului, Valea Prahovei, Pasul Tihuța; muzee memoriale ale scriitorilor de seamă ai literaturii naționale și universale: St.O. Iosif, Emil Cioran, Octavian Goga, George Coșbuc, Liviu Rebreanu.

Localități propuse

Brașov, Poiana Brașov, Săcele, Vama Buzăului, Râșnov, Bran, Moieciu, Fundata, Peștera, Măgura, Zărnești, Poiana Mărului, Șinca, Ohaba, Șercaia, Hălmeag, Făgăraș, Cincșor, Sâmbăta de Sus, Drăguș, Cârța, Cârțișoara, Bâlea, Arpașu de Sus, Tălmaciu, Tălmăcel, Sadu, Cisnădie, Cisnădioara, Rășinari, Păltiniș, Gura Râului, Sibiel, Orlat, Săliște, Tilișca, Poiana Sibiului, Jina, Miercurea Sibiului, Apold, Ocna Sibiului, Sibiu, Teaca, Herina, Parva, Săngeorz Bai, Năsăud, Coșbuc/Rodna/Telciu, Salva, Colibița, Pasul Tihuța, Bistrița.

Centre de informare turistică din cadrul rutei

Principalele obiective cultural-turistice

Brașov (Piața Sfatului, Casa Sfatului, Biserica Neagră, Sinagoga, Catedrala Romano- Catolică Sf. Petru, str. Sforii, Bastionul Țesătorilor, Turnul Alb, Turnul Negru, Poarta Schei, str. Republicii, str. Mureșenilor, După Ziduri, Primăria, Biserica Sfântul Nicolae, Prima Școală Românească, Biserica Sfânta Treime, Piața Prundului, Casa Memorială Ștefan Baciu, cele mai reprezentative troițe, Lacul Noua Parc Aventura Brașov, Grădina Zoologică Brașov, Poiana Brașov etc.), Muzeul de Etnografie Săcele, Rezervația de Zimbri Vama Buzăului, Peștera Valea Cetății Râșnov, Cetatea Râșnov, Dinoparc, Castelul Bran, Vizită la Rezervația de urși Liberty, Centrul de Vizitare Piatra Craiului, Mănăstirea Rupestră Șinca, Moara cu apă Ohaba, Observatorul de urși din Valea Strâmbei, Mănăstirea Rupestră Șinca, Muzeul Parohial Șercaia, Biserica Evanghelică fortificată Hălmeag, Cetatea Făgăraș, Movilele de la Șona, Biserica Evanghelică Cincșor, Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus, atelierul meșterului popular (UNESCO), cojocarul Dumitru Sofonea, Abația Cisterciană de la Cârța, și Muzeul Badea Cârțan, Transfăgărășan, Bâlea Lac, Palatul Brukenthal din Avrig și Gradinile Baroce, Muzeul Energetic Sadu 1, Biserica evanghelică Cisnădie, Cetatea Cisnădioara, Păltiniș, Vizită la Muzeul de Etnografie Rășinari, comunaRășinari (Biserica Cuvioasa Paraschiva, Mausoleul Andrei Șaguna, Muzeul Episcopiei, Casa Emil Cioran etc.), Barajul și Ecomuzeul Gura  Râului, Muzeul Icoanelor pe Sticlă Sibiel, Muzeul de Etnografie Săliște, aterlierul  meșterului popular pălărier Dădârlat, atelierul de cojoace Tilișca, Muzeului Pastoral Jina, Muzeul Țării Secașelor, Domeniul viticol Gorgandin, Lacurile Naturale Ocna Sibiului, Sibiu (Muzeul ASTRA Sibiu, Piața Mare, Piața Mică, Piața Hued, Biserica Evanghelică, Biserica Romano-Catolică, Mitropolia Ardealului, Podul Minciunilor, Orașul de Jos, str. Cetății, Sala Talia, Primăria, Turnul Sfatului, Muzeul Brukenthal Sibiu etc.), podgoria Teaca sau Lechința, Biserica Evanghelică Herina, Mănastirea Parva, Muzeul de Artă Comparată Sângeorz Băi și Dosul Gârciului, , Muzeul Grăniceresc Năsăudean, Muzeul Memoriala George Coșbuc și Podul Acoperit/ Țuicăria Anghelini, din Telciu/Muzeul Etnografic al Minieritului Rodna, atelier meșter popular Virginia Linul din Salva, Stațiunea Colibița, Pasul Tihuța – Tășuleasa Social, Drumul Romanilor, Pădurea Petagogică, Via Transilvanica, Bistrița (Centrul Istoric, Pasajele din Bistrița, Biserica Evanghelică, Casa Argintarului, Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud, etc.)

Public ţintă:


  • Vizitatori: toate categoriile de vârstă și toate categoriile sociale, familii cu copii, turiști individuali și grupuri organizate, iubitori de cultură, natură, mișcare și agrement.
  • Gazde: unităţi de cazare și alimentație publică, obiective culturale și naturale de interes turistic din județele Brașov și Sibiu.

Program propus:

Sosire/plecare în/din Brașov

Sosirea/plecarea în/din Brașov se poate face pe cale rutieră, pe cale feroviară, iar în ceea ce privește sosirea pe cale aeriană este de menționat faptul că Aeroportul Brașov se află în cnstrucție, finalizarea lucrărilor este preconizată pentru anul 2021.

Brașovul este considerat o poartă de intrare în Transilvania dinspre Muntenia (București, Pitești, Buzău), atât pe cale rutieră, cât și pe cale feroviară.

  • Pe cale rutieră dinspre: București pe E 60 (DN 1), Pitești pe DN 73, Buzău pe DN 10, Sibiu pe E 68, Tîrgu Mureș pe E 60 și Târgu Secuiesc, pe DN 11.
  • Pe cale feroviară dinspre: București, Arad, Cluj, Sfântu Gheorghe.
  • Pe cale aeriană: Aeroportul Brașov se află în construcție, finalizarea lucrărilor este preconizată pentru anul 2021.

Scurt istoric, potențialul turistic al Brașovului

Judeţul Braşov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce priveşte oferta turistică din România atât prin obiectivele culturale, istorice-arheologice (cetăţi, castele, biserici, muzee etc), prin obiectivele naturale (monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naţionale), cât și prin sporturi de iarnă, sporturi extreme – alpinism, parapantă, deltaplanorism, vânătoare şi pescuit. Potenţialul turistic al judeţul Braşov îmbină elemente ale cadrului natural cu valori culturale şi istorice. Trecutul bogat în istorie şi îmbinarea culturală şi multietnică din acest teritoriu fac din Braşov unul dintre cele mai interesante locuri, nu numai din România dar şi din întreaga regiune.

Orașul Brașov, situat în centrul țării este înconjurat de Munții Carpații si face parte din regiunea istorică Transilvania. Brașovul este atestat documentar din 1235 sub numele latin de Corona sau denumirea germana Kronstadt, care înseamnă “Orașul Coroanei”, denumire oglindită și în sigla orașului. Orașul a fost fondat de către Cavalerii Teutoni în 1211 pentru a apăra hotarul Regatului Maghiar și a fost colonizat de către sași, devenind astfel una dintre cele șapte cetăți ale Transilvaniei, Siebenburgen. Urme ale coloniștilor germani pot fi observate în arhitectura gotică, barocă și renascentistă, iar împreună cu o multitudine de atracții istorice, fac Brașovul unul dintre cele mai vizitate locuri din România.

Ziua 1: Brașov

  • Tur ghidat în centrul istoric al Brașovului, cu vizitarea principalelor obiective turistice: Piața Sfatului, Casa Sfatului, Biserica Neagră, Sinagoga, Catedrala

Romano-Catolică Sf. Petru, str. Sforii, Bastionul Țesătorilor, Turnul Alb, Turnul Negru, Poarta Schei, str. Republicii, str. Mureșenilor, După Ziduri, Primăria etc.

Fortificațiile Brașovului sunt construcții cu caracter militar cu caracter defensiv, destinate protejării locuitorii contra invadatorilor. Termenul se referă în principal la fortificațiile construite între secolele XIII și secolul XIX. Harta reprezintă fortificațiile Brașovului și principalele porți de intrare în cetate.

  • Urcare/cobarâre cu telecabina pe Tâmpa pentru a putea admira panorama Brașovului.
  • Servirea mesei de prânz în restsurante care oferă meniuri tradiționale și produse locale:

Sergiana – https://www.sergianagrup.ro/restaurante La Ceaun – https://laceaun.com/en/

Bistro de’l Arte – https://bistrodelarte.ro/ Belvedere – https://www.restaurantbelvedere.ro/ Sau alte restaurante din centrul istoric al Brașovului.Tur ghidat în Scheii Brașovului, cu vizitarea principalelor obiective turistice: Biserica Sfântul Nicolae, Prima Școală Românească, Biserica Sfânta Treime, Piața Prundului, Casa Memorială Ștefan Baciu, cele mai reprezentative troițe etc.

–       Petrecerea timpului liber:

  • plimbări în centrul istoric, După Ziduri, pe aleea de sub Tâmpa etc.
    • vizite la muzee:

Muzeul de Istorie – http://www.brasovistorie.ro/ Muzeul de Etnografie – https://www.etnobrasov.ro/

Muzeul Civilizației Urbane – https://www.etnobrasov.ro/ Muzeul casa Mureșenilor – http://muzeulmuresenilor.ro/ Muzeul de Artă – http://www.muzeulartabv.ro/

Bastionul Țesătorilor – http://www.brasovistorie.ro/despre- muzeu/istoria-cladirilor/bastionul-tesatorilor

Bastionul Graft – http://www.brasovistorie.ro/despre-muzeu/istoria- cladirilor/bastionul-graft etc.

  • vizionare de filme, concerte și spectacole:

Teatrul Sică Alexandrescu – https://www.teatrulsicaalexandrescu.ro/ Teatrul pentru copii Arlechino – https://teatrularlechino.ro/ Filarmonica Brașov – https://www.filarmonicabrasov.ro/

Opera Brașov – http://www.opera-brasov.ro/ Cinema One – https://www.cinemaone.ro/#/ etc.

  • cumpărături

Magazinul Star – https://starcom.ro/magazine/

Coresi Shopping Resort – https://coresibrasov.ro/magazine/ AFI Mall Brașov – se va deschide în curând (toamnă 2020) etc.

  • evenimente

Ziua de călări a junilor din Scheii Brașovului – se deesfășoară annual în prima duminică după Paștele ortodox

TamTam Festival – https://www.tamtamfestival.ro/ Oktoberfest Brașov – http://www.oktoberfestromania.ro/%20oktoberfest-brasov

  • Cină și cazare în hotelurile situate în Brașov/Poiana Brașov: Hotel Kolping – https://hotel.kolping.ro/

Aro Palace – https://aro-palace.ro/

Gott – https://hotelgott.ro/

Bella Muzica – http://bellamuzica.ro/ Kronwell – https://kronwell.com/

Hotel Teleferic – https://www.telefericgrandhotel.ro/ Alpin – https://www.hotelalpin.ro/

Escalade – https://www.escalade.ro/en/ etc.

Ziua 2: Brașov – Săcele – Brașov – 22 km (sau 94 km)

  • Servirea   mesei   de   prânz în  restsurante  din Săcele care oferă meniuri tradiționale și produse locale:

Hanul Mureșenilor – https://hanul-muresenilor.com/ Hanul Domnesc – https://www.hanuldomnesc.ro/ etc.

  • Vizită la Gradina Zoologică Brașov – https://zoobrasov.ro/
  • Cină și cazare în hotelurile situate în Brașov/Poiana Brașov: Hotel Kolping – https://hotel.kolping.ro/

Aro Palace – https://aro-palace.ro/ Gott – https://hotelgott.ro/

Bella Muzica – http://bellamuzica.ro/ Kronwell – https://kronwell.com/

Hotel Teleferic – https://www.telefericgrandhotel.ro/ Alpin – https://www.hotelalpin.ro/

Escalade – https://www.escalade.ro/en/ etc.

sau

–        Drumeție la Canionul 7 Scări – https://www.7scari.ro/

–       Cină și cazare în Săcele

Hanul Mureșenilor – https://hanul-muresenilor.com/ Hanul Domnesc – https://www.hanuldomnesc.ro/ etc.

Sau

  • Deplasare la Vama Buzăului (47 km)
  • Dejun la Punctele gastronomice locale – https://www.facebook.com/gastrolocal.ro/
  • Vizita la Rezervația de Zimbri – https://brasovtourism.app/places/rezervatia- valea-zimbrilor-vama-buzaului-ohuazpg55vxcnq

–       Cină și cazare în Vama Buzăului

Gospodăria lui Nea Ion – https://gospodarialuineaion.business.site/?utm_source=gmb&utm_medium=r eferral

Ziua 3: Brașov – Poiana Brașov – Râșnov – Brașov – 43 km

Tur pietonal al stațiunii Poiana Brașov

Urcare/coborare cu telecabina sau telegondola în Postăvaru (sau coborâre pe jos cu servirea mesei la Cabana Postăvaru)

  • Servirea mesei de prânz în restsurante care oferă meniuri tradiționale și produse locale:

Teleferic – https://www.telefericgrandhotel.ro/restaurante-baruri/ Stâna Turistică – https://www.sergianagrup.ro/stana-turistica

Alpin – https://www.hotelalpin.ro/restaurante/

Coliba Haiducilor – http://www.casaviorel.com/rum/coliba-haiducilor Șura Dacilor etc.

–       Vizită la Peștera Valea Cetății, Râșnov –

  • Cină și cazare în hotelurile situate în Brașov/Poiana Brașov: Hotel Kolping – https://hotel.kolping.ro/

Aro Palace – https://aro-palace.ro/ Gott – https://hotelgott.ro/

Bella Muzica – http://bellamuzica.ro/ Kronwell – https://kronwell.com/

Hotel Teleferic – https://www.telefericgrandhotel.ro/ Alpin – https://www.hotelalpin.ro/

Escalade – https://www.escalade.ro/en/ etc.

Ziua 4: Brașov – Bran – Moieciu – Fundata- Peștera – Măgura – 70 km

–       Timp liber în Parcul Reginei

Atelier     de    încondeiat    ouă    la    meșterul   popular   Gabriela   Clinciu   – https://www.facebook.com/pg/gabrielaclinciumesterpopular/reviews/

  • Servirea mesei de prânz în restsurante care oferă meniuri tradiționale și produse locale:

Cheile Grădiștei Fundata – https://cheilegradistei.ro/

  • Vizitarea    bazei   de   biatlon   Cheile   Grădiștei,   locul   de   desfășurare   al campionatului european și al campionatului mondial pentru tineret.

–       Drumeție, plimbare și relaxare în satul Măgura

  • Cină și cazare în pensiunile ecoturistice din satul Măgura:

Pensiunea   Hermani   din   Măgura   –   http://www.cntours.eu/ro/pensiune- magura.htm

Ziua 5: Zărnești – Poiana Mărului – Șinca Veche – Ohaba – Șinca Nouă – 60 km

  • Vizită la Rezervația de urși Liberty – https://millionsoffriends.org/
  • Vizită la Centrul de Vizitare Piatra Craiului – https://www.pcrai.ro/
  • Servirea mesei de prânz în pensiuni care oferă meniuri tradiționale și produse locale:

Pensiunea Flori de Măr din Poiana Mărului – https://pensiuneafloridemar.ro/

–       Vizită la Mănăstirea Rupestră Șinca

Vizită la Moara cu apă Ohaba

Sau

  • Vizită la Centrul de Vizitare Piatra Craiului – https://www.pcrai.ro/

–       Observatorul de urși din Valea Strâmbei

  • Picnic organizat de Pensiunea Hermani, în Valea Strâmbei
  • Vizită la Mănăstirea Rupestră Șinca
  • Vizită la Moara cu apă Ohaba
  • Cină și cazare în pensiuni cu specific local la Complexul Turistic Valea Sălbatică din Șinca Nouă. Complexul are specific pescăresc, asa cum sunt multe altele în Țara Făgărașului, unde bunătățile care se pot pregăti cu nobilul păstrăv, sunt diverse. De exemplu, păstrăv trecut prin făină și rumenit cu unt, cu garnitură de mămăligă și mujdei cu busuioc. La fel de gustos este și păstrăvul cu smântână acrișoară, cel cu ciuperci sau în saramură – https://www.facebook.com/valeasalbatica.

Ziua 6: Șercaia – Hălmeag – Făgăraș – Cincșor – Sâmbăta de Sus – 70 km


Vizită la Biserica Evanghelică fortificată Hălmeag

Vizită la Cetatea Făgăraș – https://brasovtourism.app/places/cetatea-fagaras- unn7eogjwhsrra

Deplasare la Movilele de la Șona, pentru fotografii

  • Dejun  la  Casele  de  oaspeți  din  Cincșor,    bucătăria locului se bazează pe tradițiile bucătăriei din Transilvania – cea săsească, cea maghiară și cea

românească,  Reinterpretând  rețete  vechi  într-un  stil  modern  și  sănătos.

–       Vizită la Biserica Evanghelică Cincșor

Vizită la Mănăstirea Brâncoveanu Sâmbăta de Sus

  • Cină și cazare în Sâmbăta de Sus

Academia Sâmbata – http://www.academiasambata.ro/ Pensiunea Miruna – https://www.pensiunea-miruna.ro/

Casa Zmeilor (Drachenhaus) Draguș (se află la distanță de 1 km) – https://www.facebook.com/Casa-Zmeilor-Ski-Dragus-178601665485923/ etc.

Ziua 7: Drăguș – Cârța – Cârțișoara – Arpașu de Sus – Bâlea – Avrig – 125 km

  • Vizită la atelierul meșterului popular (UNESCO), cojocarul Dumitru Sofonea, Casa Zmeilor, Izvorul părintelui Arsenie Boca, parcul de aventură Drșguș.

Vizită la Abația Cisterciană de la Cârța

În anii 1205-1206 a sosit în această parte a Transilvaniei un grup de călugări cistercieni veniţi de la mănăstirea Igriş (jud. Timiş), aceasta din urmă fiind prima mănăstire cisterciană de pe teritoriul României, fondată în anul 1179.

Nu departe de localitatea Cârţa de astăzi, pe malul stâng al Oltului, aceştia au ridicat o construcţie simplă din lemn, însă câţiva ani mai târziu au adus maiştrii pietrari din Franţa care au ridicat o adevărată construcţie gotică. De fapt, noua biserică a avut un adevărat rol iniţiator şi de inspiraţie în arhitectura viitoarelor biserici fortificate din Transilvania.

–       Vizită Cârțișoara și Muzeul Badea Cârțan

În anul 1968, în memoria vestitului Badea Cârţan, cioban din Cârțișoara, a fost inaugurat în centrul comunei un muzeu. Astăzi, colecţia acestuia cuprinde icoane pe sticlă, cărţi din colecţia lui Badea Cârţan, fotografii vechi, ceramică şi lăzi de zestre. În curtea muzeului a fost reprodusă o casă ţărănească tipică de la mijlocul secolului XIX cu interior specific zonei.

  • Dejun cu specific pescăresc local, la Păstrăvăria Albota. În Ţara Făgăraşului istoria păstrăvului este cel mai bine aşezată în timp şi spaţiu. Sunt câteva sate în care „s-a cultivat” o adevărată grijă pentru creșterea acestuia Țara Făgărașului este raiul păstravului și, de aceea, se găsesc mai multe păstrăvării, care sunt deținute de proprietari privați sau firme din zonă – https://albota.sobis.ro/ .

Transfăgărășan până la Bâlea Lac, plimbare în natură, fotografii la Bâlea Lac Șoseaua Transfăgărășan, construită între aniii 1970-1974, este considerată a fi una dintre cele mai spectaculoase din lume. Șoseaua poate fi considerată, deasemenea o poartă de intrare în Transilvania, traversând Munții Făgăraș dinspre Muntenia. Traseul pe care se desfășoară drumul Transfăgărășan începe din comuna Bascov din Județul Argeș, apoi urcă spre Cetatea Poenari, ajungând pe Barajul Vidraru și apoi la Cascada Capra. Trecerea de la Capra la Bâlea Lac este făcută printr-un tunel.

–       Cină și cazare în Avrig:

Palatul Brukenthal din Avrig – https://www.palatulbrukenthalavrig.ro/ Pensiunea Poiana Avrigului –

Domeniul Roa

Aqua Club Elatis – https://aquaclubelatis.ro/ etc.

Ziua 8: Avrig – Tălmăcel – Tălmaciu – Sadu – Râu Sadului – Cisnădie – Cisnădioara – Rășinari – 80 km

  • Vizită Muzeu Palatul Brukenthal Avrig și Gradinile Baroce

Palatul de vară al baronului Samuel von Brukenthal (1721-1803), guvernator al Transilvaniei, a fost construit între 1780 și 1785 după modelul palatului Schönbrunn din Viena.

–       Vizitarea satului pitoresc și a bisericii din Tălmăcel

–       Vizita și prânz la Coliba lui Ghiță (produse tradiționale) din Râu Sadului și la fam. Vidrighi pentru desert.

  • Vizită la Biserica evanghelică Cisnădie

Cisnădia este un oraș întemeiat de sași, cu opt secole în urmă, dar care îşi păstrează foarte de bine aspectul pitoresc. În Evul Mediu, Cisnădia, cunoscută pe atunci sub numele german Heltau, era faimoasă datorită atelierelor de fabricat seceri şi coase, dar mai ales pentru cele de prelucrare a postavului. Acest lucru a stârnit invidia chiar şi a celor mai pricepuţi meşteşugari din Sibiu care căutau mereu metode de asuprire a cisnădienilor.

–       Vizitrea satului și a Cetății Cisnădioara

  • Cină și cazare în Rășinari

Pensiunea Mai – http://www.pensiunea-mai.ro/ Pensiunea Badiu – https://www.pensiunea-badiu.ro/

Montana Garden – https://www.facebook.com/Montana-Garden- 1740801542887474/ etc.

Observații: Până la stână traseul este pedestru și de la drumul cu acces auto durează 1-3 ore (primăvara stâna este mai aproape de sat, vara urcă mai mult în munte).

Pentru prânzul la stâna vara ar trebui alocat un timp mai mare, având în vedere durata de 5-6 ore necesare deplsării până la stână și înapoi.

În acest caz programul este următorul:

–       Vizită Muzeu Palatul Brukenthal Avrig și Gradinile Baroce

  • Drumeție până la stâna turistică Râu Sadului
  • Vizita și prânz la sâna turistică din Râu Sadului
  • Drumeție de întoarcere de la stâna turistică Râu Sadului
  • Cină și cazare la Pensiunea Mai, Pensiunea Badiu, Montana Garden etc.

Ziua 9: Rășinari – Păltiniș – Rășinari – 40 km

  • Vizitarea Stațiunii Păltiniș (Arena Platoș, vilele monument istoric: Casa Turiștilor, Casa Medicilor, Sala Monaco etc.)

Păltinişul este prima staţiune montană din Carpaţii româneşti, inaugurată în anul 1894, dar şi staţiunea situată la cea mai mare altitudine (1442 m). Arhitectura primelor cabane construite aici a fost inspirată de cea a cabanelor alpine din Tirolul austriac. La începutul secolului XX, staţiunea a devenit cunoscută nu doar în Ardeal ci şi dincolo de graniţele austro-ungare, fiind considerată drept „cel mai frumos loc din munţii de la răsărit de Karlovy Vary…”

Pensiunile din Rășinari propun cu mândrie o masă cu preparate tradiţionale — brânzeturi, bulz, tocană de oaie, pâine coaptă pe vatră, plăcinte — însoţită de muzică şi joc popular.

–       Vizitarea comunei Rășinari și a obiectivelor turistice (Biserica Cuvioasa Paraschiva, Mausoleul Andrei Șaguna, Muzeul Episcopiei, Casa Emil Cioran etc.).

Răşinariul a fost desemnat în anul 2012 unul dintre „Cele mai frumoase sate din Româniaˮ fiind menţionat în Ghidul oficial al Asociaţiei ce poartă acelaşi nume. Numele comunei provine din îndeletnicirea oamenilor de aici de a colecta răşina de pe copaci, pe care o fierbeau, iar produsul obţinut era vândut producătorilor de vopsele. Una din îndeletnicirile principale ale locuitorilor din Răşinari a fost şi rămâne creşterea animalelor. Cu secole în urmă, ciobanii din Răşinari ajungeau cu turmele în transhumanţă până în Munţii Caucaz sau Serbia.

–       Cină și cazare la Pensiunea Mai, Pensiunea Badiu, Montana Garden etc.

Ziua 10: Gura Râului – Sibiel – Orlat – Săliște – Tilișca – 40 km

  • Vizitarea satului, a barajului și a Ecomuzeului Gura Râului

Gura Râului este principala poartă de intrare spre Munţii Cibinului, spre Râul Mare şi Râul Mic, spre pârâurile Iezerele Cindrelului. Este unul dintre puţinele locuri unde tineretul păstrează intacte tradiţiile şi obiceiurile specifice, şi unde acestea se îmbină armonios cu modernul.

  • Prânz la Conacul Maria Thereza Orlat sau deplasare la Sibiel și servirea prânzului la familii de producători tradiționali (fam.Constandel,  fam. Muntean etc.) – https://conaculmariatheresa.ro/ro/restaurant/

În cel de-al treilea deceniu de domnie al împărătesei Maria Terezia, Curtea de la Viena a decis înființarea regimentelor grănicerești în Transilvania. Astfel, la Orlat a fost instituit în anul 1764 de către autoritățile imperiale austriece, Regimentul I de Graniță la frontiera sudică a Principatului Transilvania. Regimentul ocupa cel mai întins ținut în cadrul graniței militare transilvănene.

–       Vizită la Muzeul Icoanelor pe Sticlă Sibiel –

https://www.sibiel.net/Home_EN.html

–       Vizitarea satului, a Muzeului de Etnografie Săliște, a meșterului popular pălărier Dădârlat, degustrare de bere artizanala SB și a cuptorului de paine.

În secolele XVIII – XIX, Săliștea devine un important centru meșteșugăresc, comercial și cultural al Mărginimii. Școala sa este atestată documentar înca din 1616. În Săliște exista o bogata tradiție a societății civile cu rădăcini în istorie.

–       Cină la Restaurantul Vatra Mărginimi, Săliște –

https://www.facebook.com/VatraMarginimii/

–       Vizită la atelierul de cojoace Tilișca

  • Cazare în Tilișca

Pensiunea Irina – https://www.facebook.com/PensiuneaIrina/

Ziua 11: Poiana Sibiului – Jina – Miercurea Sibiului – Apold – Rășinari – 80 km

  • Vizitarea localității Poiana Sibiului și a muzeului sătesc

Pe vremuri, poienarii au plecat în transhumanţă în zone mai prielnice şi ca buni negustori şi gospodari au investit câştigurile în satul lor.

Astăzi, în fiecare duminică se organizează aici târgul săptămânal. Este o ocazie bună de a cunoaşte oamenii locului, cu bucuriile şi necazurile lor, dar şi tradiţiile locale. O zi cu totul specială pentru sat este 19 septembrie, când, Poiana sibiului se transformă într-un adevărat centru al „comerţului cu oi şi berbeci”. Păstori din ţara întreagă vin la târg, negociază, vând şi cumpără animale şi îşi pregătesc turmele pentru iernat.

–       Vizitarea localității Jina, a producătorilor locali și a Muzeului Pastoral Jina.


Timp de o sută de ani Jina a fost transformată în sat grăniceresc care apăra graniţa Imperiului Austriac cu Ţara Românească.

Astăzi, o bună parte a populaţiei, femei şi bărbaţi, se ocupă cu păstoritul. Băciţele sunt adevărate maestre ale transformării laptelui în delicii precum: brânza de burduf, jintiţa, urdă sau balmuș. La Jina fiecare anotimp îşi are farmecul său…dar mai cu seamă vara când, la sfârşitul lunii iulie, jinarii sărbătoresc ”Sus pe muntele din Jina”, un festival folcloric ce reuneşte întregul sat şi care reaminteşte de vechile nedei când ciobanii coborau pe plaiurile din jurul satului şi sărbătoreau, jucau, cumpărau şi vindeau, se îndrăgosteau, se căsătoreau.

  • Vizită    la   Muzeul   Țării   Secașelor   (secție   a   Muzeului   ASTRA   Sibiu)   – https://muzeulastra.ro/blog/muzeul-tarii-secaselor-din-miercurea-sibiului-se- redeschide/

–       Dejun       și degustare de vinuri la Domeniul viticol Gorgandin, Apold –

–       Vizită la muzeul landlerilor, “La vecinii mei din Apoldu de Sus” și la grădinile private din Apold.

  • Cină și cazare la Pensiunea Mai, Pensiunea Badiu, Montana Garden etc.

Ziua 12: Rășinari – Ocna Sibiului – Sibiu – 45 km

  • Baie și relaxare la Lacurile Naturale Ocna Sibiului –
https://www.lacuriocnasibiului.ro/

–       Prânz la Hanul din Tulgheș, în cadrul Muzeului ASTRA –

https://www.facebook.com/hanuldintulghes
  • Vizită la Muzeul ASTRA Sibiu – https://muzeulastra.ro/

Situat în centrul României, la Sibiu, Complexul Naţional Muzeal ASTRA este cea mai importantă instituţie etnomuzeală din România.

Conceput sub egida Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român – instituţie înființată în 1861 -, Muzeul ASTRA – pe atunci Muzeul Asociațiunii – a vernisat prima expozitâție în 19 august 1905.

Muzeul s-a născut din dorința românilor ardeleni de a-și defini propria identitate etnoculturală, în conglomeratul etnic al Imperiul Austro-Ungar și pe fondul emancipării culturale a tuturor popoarelor din centrul și sud-estul Europei.

–       Cină și cazare în Sibiu

Hotel Hilton – https://www.hiltonhotels.com/ro_RO/romania/hilton-sibiu/ Continental Forum – https://continental-forum-sibiu.continentalhotels.ro/ Împăratul Romanilor – http://sibiu.imparatulromanilor.ro/

Am Ring – https://www.amringhotel.ro/maintenance.html Ramada – https://ramadasibiu.ro/ etc.

Ziua 13: Sibiu

Scurt istoric, potențialul turistic al Sibiului

Sibiul a fost Capitala Transilvaniei în secolele XVII şi XVIII şi a devenit peste timp, în 2007, Capitală Culturală Europeană împreună cu Ducatul Luxemburg.

Este un oraș dinamic, în care moștenirea culturală se îmbină armonios cu turismul, competitivitatea economică în industriile de vârf şi faima de a fi reuşit să conserve şi să renască istoria sa milenară. În jurul vechiului oraş medieval se află cartiere noi şi moderne de locuire, zone şi parcuri industriale, uzine şi centre de cercetare, care arată că o politică publică inteligentă poate asigura convieţuirea durabilă dintre un patrimoniu istoric inestimabil, fericit conservat, şi o economie modernă şi competitivă.

  • Tur ghidat în centrul istoric al Sibiului cu vizitarea principalelor obiective: Piața Mare, Piața Mică, Piața Hued, Biserica Evanghelică, Biserica Romano-Catolică, Mitropolia Ardealului, Podul Minciunilor, Orașul de Jos, str. Cetății, Sala Talia, Primăria, Turnul Sfatului etc.

–       Dejun la unul din restaurantele cu produse locale:

Kombinat – https://www.kombinat.ro/ Hermania – https://hermania.sobis.ro/

Syndicat Gourmet – http://www.syndicatgourmet.ro/ Bistro Jules – http://www.jules-restaurant.ro/

She’s Green – http://www.shesgreen.ro/ etc.

–       Timp liber pentru plimbare, vizite la muzee și cumpărături

  • evenimente

Festivalul Internațional de Teatru Sibiu – https://www.sibfest.ro/ Transilvania International Film Festival – https://sibiu.tiff.ro/ Raliul Sibiului – http://www.raliulsibiului.ro/

Festivalul Transilvania Gastronomică – https://mytransylvania.ro/transilvania-gastronomica-food-culture- festival/

–       Cină și cazare în Sibiu

Hotel Hilton – https://www.hiltonhotels.com/ro_RO/romania/hilton-sibiu/ Continental Forum – https://continental-forum-sibiu.continentalhotels.ro/ Împăratul Romanilor – http://sibiu.imparatulromanilor.ro/

Am Ring – https://www.amringhotel.ro/maintenance.html Ramada – https://ramadasibiu.ro/ etc.

Sosire/plecare în/din Sibiu

Sosirea/plecarea în/din Sibiu se poate face pe cale rutieră, pe cale feroviară și pe cale aeriană.

Subiul este considerat o poartă de intrare în Transilvania dinspre Oltenia (Râmnicu Vâlcea), Muntenia (Curtea de Argeș) atât pe cale rutieră, cât și pe cale feroviară.

  • Pe cale rutieră dinspre: Râmnicu Vâlcea pe E 81, Brașov pe E 68, Curtea de Argeș pe Transfăgărășan, Szeged – Nădlac – Arad pe A1.
  • Pe cale feroviară dinspre: Brașov, Arad, Cluj, Caracal.
  • Pe cale aeriană: Aeroportul Internațional Sibiu.

Ziua 14: Sibiu – Teaca – Herina – Parva – 255 km

  • Vizită la podgoria Teaca sau Lechința

„ Povestea Vinului în Mocănița Transilvaniei “ are scopul de a promova o nouă destinație, care se adresează celor care vor să descopere elemente ale turismului rural și cultural. Oamenii pot să descopere locuri demult uitate chiar și de localnici și pot degusta vinurile tradiționale din zonă, din potgoriile de odinioară, care astăzi au renăscut.

–       Prânz cu degustare de vinuri la Crama Valea Ascunsă, Teaca –

https://www.facebook.com/ValeaAscunsa/

–       Vizită la Biserica Evanghelică Herina –

https://www.complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/biserica-evanghelica-herina

–       Vizită la Mănastirea Rebra – Parva

Ridicată pe o colină, între satele Rebra și Parva, mănăstirea care le poartă numele, are obște de călugări și hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Colina respectiva este cunoscută de secole sub numele de „La Mănăstire”, aici existând încă din secolul al XVI-lea un lăcaș de rugăciune.

  • Vizitarea comunei Parva, plimbare în natură, timp liber și relaxare

Comuna Parva, din județul Bistrița-Năsăud, își are originea numelui în exlamația împăratului Iosif al II-lea, în timpul inspecției localităților grănicerești: „Salve parvae nepos Romuli! ” (Vă salut mici nepoți ai Romei!). Fiecare cuvânt a devenit numele unei localități din zona Năsăudului: Salva, Parva, Nepos și Romuli. Astăzi, localitatea este pregătită să întâmpine turiștii care doresc să se relaxeze sau să cutreere prin natură, să traiască experiențe culinare inedite sau să admire arta populară autentică.

–       Cină și cazare în Parva

Pensiunea Agroturistică Ana – https://www.facebook.com/pages/category/Restaurant/Agropensiunea-Ana- 1199235546760019/-

Pensiunea Agroturistică Maria – https://www.facebook.com/pensiuneamariaparva/

Ziua 15: Parva – Săngeorz Bai – Năsăud – Coșbuc/Rodna/Telciu – Salva – Colibița

– 160 km

Vizită la Muzeul de Artă Comparată Sângeorz Băi – https://www.complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/muzeul-de-arta-comparata- sangeorz-bai

Conceptual, muzeul se bazează pe ideea de dialog estetic între obiectul utilitar cu semnificație etnografică și obiectul artistic contemporan. Scopul declarat este de a surprinde și transmite spiritualitatea zonei prin arta, transpusă în crearea unor ”instalații”, refuzând să accepte ideea de muzeu ca fiind un spațiu, care adapostește bunuri mobile ce apartin trecutului.

Artistul Maxim Dumitraș a început cu cațiva ani în urmă la Dosul Gârciului din Sângeorz-Băi formarea unei adevărate colonii de artă. Artiști invitați de-a lungul edițiilor au început să-și construiască case ce se vor constitui într-un viitor sat de creație, un sat artistic.

  • Vizită Năsăud, Muzeul Grăniceresc Năsăudean

https://complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/muzeul-graniceresc-nasaudean

Clădirea Muzeului Grăniceresc Năsăudean a fost construită în secolul al XVIII-lea și a adăpostit sediul Districtului Grăniceresc Năsăud. Muzeul cuprinde o secție de artă populară și etnografie, specifice Văii Someșului Mare și o alta, legată de personalități din teritoriul grăniceresc năsăudean.

–       Prânz în Nasăud

Restaurat La Han – https://www.facebook.com/PensiuneaLaHan/

Restaurant La Tavaernă – https://www.facebook.com/pages/category/Fast-Food- Restaurant/Restaurant-La-Taverna-Nasaud-1055938594591445/

George  Coșbuc (1866 – 1918)  a  fost  un poet,  critic   literar,  scriitor,  publicist  și traducător român din Transilvania, membru titular al Academiei Române din  anul 1916. Poezia sa aparține patrimoniului cultural național, recomandându-l drept un autor clasic al literaturii române, un om cu un gust literar desăvârșit și un autor canonic. Folosea o gamă foarte variată de picioare metrice și de ritmuri, de

la cele ale poeziei populare la terza rima. A dus, de asemenea, o activitate de iluminare (culturalizare) a țăranilor, fiind un precursor al mișcării poporaniste și un tehnician desăvârșit al prozodiei.

  • Vizită la Podul Acoperit, din Coșbuc

În comuna Coșbuc se găsește probabil unul din ultimele poduri de acest gen, realizate din stejar, din Europa. Monumentul este intitulat „Podul iubirii” și se spune că aici se întâlneau îndrăgostiții pe ascuns.

  • sau Vizită la Țuicăria Anghelini, din Telciu

Costumele populare create de artistul popular, doctor în  etnografie,  Virginia  Linul sunt realizate integral manual, cu migală și grijă, pentru a transmite generațiilor viitoare portul tradițional românesc din Țara Năsăudului, în intreaga lui splendoare și autenticitate.

–       Cină și cazare în Colibița

Hotel Roserhaus – https://www.roserhouse.ro/

Pensiunea Izvorul Zânelor – https://pensiunea-izvorul-zanelor.business.site/ Hotel Fisherman’s – https://fishermans.eu/

Ziua 16: Colibița – Pasul Tihuța – Bistrița – 51 km

  • Vizitarea Stațiunii Colibița, plimbare cu barca pe Lacul Colibița

Colibița este o stațiune climaterică, recunoscută datorită calității aerului, cu un conținut ridicat de ozon, amplasată în jurul lacului cu acelaș nume. Lacul Colibița, aflat în zona Bârgaielor, este un lac artificial de acumulare. Lacul este amplasat la 50 de km de municipiul Bistrița, la poalele Munților Călimani, la o altitudine de 900

m. A fost creat prin inundarea vechii localități Colibița, pe fundul lacului fiind încă vizibile rămășițe ale locuințelor, ale bisericii din centrul satului și copaci care străjuiau localitatea în urmă cu 30 de ani.

  • Vizită la Tășuleasa Social – https://www.tasuleasasocial.ro/ Drumul Romanilor, Pădurea Petagogică, Via Transilvanica

Via Transilvanica este unul dintre cele mai noi proiecte al Funadației Tășuleasa Social, care va cuprinde 1000 km și va strabate România de-a lungul Carpaților, de la Putna, la Drobeta-Turnu Severin. Este un traseu cultural de drumeție, bicicletă sau călărie, ce își dorește să evidențieze respectul față de natură și față de valorile culturale ale Transilvaniei.

  • Prânz în Pasul Tihuța

Popasul Transilvania – http://popasultransilvania.ro/ Scurt istoric, potențialul turistic al Bistriței

În evul mediu, cetăţile Bistriţa, Rodna şi Ciceu erau puternic fortificate şi aveau vechi tradiţii meşteşugăreşti şi legături comerciale, ţinuturile Năsăudului şi Bistriţei constituind o punte de legătură între Transilvania şi Bucovina, spre Moldova, prin punctul de vamă de la Rodna. Cele mai importante obiective turistice care datează din acea vreme sunt Biserica Evanghelică din Bistrița, Turnul Dogarilor, Casa Argintarului, pasajele, cetatea medievală etc.

Pe timpul Imperilului Habzburgic, în zona Bistriţei si a Năsăudului s-au format regimentele grăniceresti din populaţia autohtonă, care aveau sarcina de a constitui o pavăză a imperiului pentru partea estică a acestuia şi care s-au bucurat de anumite privilegii din partea împărătesei Maria Teresia.

–       Vizită la Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud –

https://www.complexulmuzealbn.ro/
  • Tur ghidat în centrul Bistriței cu vizitarea principalelor obiective turistice: Centrul Istoric, Pasajele din Bistrița, Biserica Evanghelică, Turnul Dogarilor, Casa Argintarului etc.
  • Timp liber pentru plimbare, fotografii și cumpărături în Bistrița
    • evenimente

Fesivalul Nunta Zamfirei – http://www.nuntazamfirei.com/ Festivalul Usturoiului în Ținutul Contelui Dracula – https://www.facebook.com/Festivalul-Usturoiului-in-Tinutul- Contelui-Dracula-649697225059102/

–       Cină și cazare în Bistrița

Hotel Metropolis – http://www.hotelmetropolis.ro/

Hotel Coroana de Aur – https://www.hotelcoroanadeaur.ro/

Hotel Ozana – https://hotelozana.com/

Hotel Bistrița – http://www.hotel-bistrita.ro/ etc.

Sosire/plecare în/din Bistrița

Sosirea/plecarea în/din Bistrița se poate face pe cale rutieră, pe cale feroviară, iar în ceea ce privește sosirea pe cale aeriană cele mai apropiate aeroporturi sunt Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, aflat la 103 km și Aeroportul Transilvania Tg. Mureș, aflat la 106 km.

Bistrița este considerată o poartă de intrare în Transilvania dinspre Bucovina, Moldova atât pe cale rutieră, cât și pe cale feroviară.

  • Pe cale rutieră dinspre: Suceava pe E 58
  • Pe cale feroviară dinspre: Suceava.
  • Pe cale aeriană: prin Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, aflat la 103 km și Aeroportul Transilvania Tg. Mureș, aflat la 106 km.

Register

You don't have permission to register