Ruinele Cetății Ciceului

Ruinele Cetății Ciceului

Localizare

În punctul de întâlnire a limitelor localităților Ciceu Corabia, Ciceu Giurgești și Dumbrăveni, județul Bistrița Năsăud.

⌖ 47.248394° N, 24.0160847° E

Acces

Pe comunicația E58 (DN17), pe raza localității Ciceu Mihăiești la 10 km din direcția Dej și 17 km din direcția Beclean, părăsiți DN 17, continuați deplasarea 9 km pe DC 34, traversați satul Lelești, înainte de intrarea în comuna Ciceu Corabia la bifurcația drumului continuați spre dreapta până la Mănăstirea Petru Rareș Vodă, din acest punct cetatea se găsește la 150 m pe jos urmând o potecă de acces.

Cetatea Ciceului (LocuridinRomania.ro)

Descriere

În prezent există ruinele unei fortărețe medievale construite în anul 1294, într-un punct strategic de observație, pe vârful unui deal de origine vulcanică, la altitudinea de 683 de metri. A făcut parte din comitatul Belso-Szolnok (Solnocul de Jos – Dăbâca) împreună cu alte 36 de sate.

În 1473 Matia Corvinul, regele Ungariei, donează domeniul și cetatea Ciceului domnitorului Moldovei, Ștefan cel Mare cu scopul de refugiu al familiei regale în caz pericol. În perioada 1304 – 1569, conform documentelor, destinul cetății este condus de 42 de conducători: castelani, administratori sau pârcălabi. Între anii 1538-1540 cetatea asigură protecția familiei regale a lui Petru Rareș, fiul lui Ștefan cel Mare, care pierde tronul Moldovei în fața mărețului conducător de oști otomane, Suleiman Magnificul, și se retrage într-o formă de exil politic în această locație la 28 septembrie 1538 împreună cu Doamna Elena și cei trei copii ai lor: Iliașu, Ștefan și Ruxandra. Din această perioadă istorică au rămas mai multe legende: legenda izvorului Doamnei Elena sau legenda comorii domnitorului Petre Rareș.

La solicitarea reginei Izabela, a Ungariei, și a episcopului Martinuzzi în anul 1544 Dieta Transilvaniei dispune intrarea cetății Ciceului într-un proces de demantelare (demolare sistematică), executat cu mineri din Rodna și Ocna Dej. Stânca de temelie a cetății, o roca de tuf vulcanic (dacit) devine obiectul de lucru a unei cariere de piatră și o sursă de venit pentru țăranii, meșteșugari în pietrărit, din satele din apropiere prin confecționarea de roți de moară sau alte obiecte necesare construcțiilor de case.

La sfârșit de secol XIX arheologul Karoly Torma, comite de Dej, reușește să oprească exploatările de piatră pentru a conserva ce a mai rămas din ruinele cetății. În anul 1927 asociația ASTRA din Dej organizează lucrări de restaurare prin refacerea unui turn și stabilesc în apropierea cetății un obelisc cu pecetea Moldovei (bourul cu stea în frunte) dispus pe un soclu de piatră în formă de cruce.

În prezent monumentul istoric prezintă urme vizibile de eroziune fizică datorate deopotrivă influențelor meteo și a lipsei de măsuri de conservare și protejare.

Funcție actuală:

Ruinele fortăreței medievale;

Element în peisaj:

Reper de orientare în zonă, vedere panoramică spre valea Someșului cuprinsă între Beclean și Dej;

Statut:

Monument istoric, Cetatea Ciceului (cod LMI-BN-11-m-A-01630);

Stare de degradare:

Avansată;

Pagină web:

Nu are;

Obiective din apropiere:

-Mănăstirea Petru Rareș Vodă construită în 2014 în proximitatea cetății, fără turlă, inspirată după modelul mănăstirii Moldovița;

-Izvorul Fântâna Doamnei un loc cu aspecte de legendă locală;

-Poiana Cetății unde are loc la jumătatea lunii august Serbările Cetății (petrecere câmpenească, scenete istorice legate de perioada exilului domnitorului Moldovei Petru Rareș în cetate);

-Peștera Ciceului situată în Dealul Măgurii, Ciceu Corabia( peșteră de cavitate cu lac subteran și colonie de lilieci)