Trasee turistice din municipiul Bistrița
Prin proiectul „Regenerare urbană a centrului istoric Bistrița, Axa Turistică 1, 2, 3” în municipiul Bistrița au fost create trei axe pietonale ce permit parcurgerea centrului istoric folosind vechile pasaje ale orașului ce făceau legătura între arterele principale ale cetăţii medievale.
Majoritatea pasajelor vechi au fost reabilitate, au fost instalate sisteme de iluminat, bănci, indicatoare cu obiectivele turistice, machete din bronz ale evoluţiei urbane a oraşului, fântâni arteziene, cișmele, așa că ar fi păcat să nu iei la pas orașul și să descoperi poveștile din spatele celor trei axe turistice.
Axa Coroanei urmăreşte intrarea în Ansamblul urban medieval de la est la vest prin Bulevardul Republicii, se continuă pe str. Dornei, str. Liviu Rebreanu, str. Vasile Alecsandri, str. Zorilor și str. Ecaterina Teodoroiu, având ca punct final Parcul Municipal.
Pe acest traseu puteți vedea numeroase case monument istoric, Casa Argintarului, Biserica Mănăstirii Minorite, fragmente de zid aparținând Cetății Medievale, șanțul și valul de apărare aparținând Cetății Medievale punctul final al traseului fiind Parcul Municipal.
Axa artelor poate fi parcursă în continuarea primei Axe. Din Parcul Municipal se ajunge în Piaţa Mică, Piaţa Centrală şi se iese în Bulevardul Republicii prin Pasajul Măcelarilor, azi str. Spiru Haret. Acest pasaj, este situat între atelierele, respectiv Galeria UAP şi Liceul de Arte Plastice.
Pe acest traseu puteți vedea Casa Asociației Meseriașilor, astăzi Palatul Culturii, numeroase case monument istoric printre care Casa Petermann, Casa Andreas Beuchel, Casa Parohială a Bisericii Evaghelice, Biserica Evanghelică, Șirul Sugălete, Gimnaziul Evanghelic (astăzi Colegiul Naţional „Liviu Rebreanu”), Școala Agricolă, Școala Maghiară de Stat și vechiul Cinematograf Omnia.
Axa breslelor continuă Axa precedentă, din B-dul Republicii ajungându-se prin Pasajul I în str. Gheorghe Şincai, apoi în str. Ţibleşului, str. N. Titulescu, str. Dogarilor, punctul final fiind Parcul Municipal.
Pe lângă casele monument istoric puteți admira Biserica Romano Catolică, Turnul Dogarilor, Mănăstirea Dominicană (astăzi Cămin pentru persoane vârstnice) și fragmente ale zidului de incintă aparținând Cetății Medievale a Bistriței.
Via Trasilvanica – Regiunea Ținutul de Sus
Primii 134 de kilometri din Via Transilvanica – un drum turistic destinat drumeţiilor pe jos sau cu bicicleta, au fost omologaţi, ca traseu turistic pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud.
Tronsonul face parte din prima parte a traseului care a fost amenajat, întreg drumul Via Transilvania având 1000 de kilometri și străbate ţara de la nord la sud.
În Bistrița-Năsăud traseul străbate comunele Lunca Ilvei, Tiha Bârgăului, Bistrița Bârgăului, Livezile, Cetate, Dumitrița, Mărișelu, Șieu, Șieuț și Monor şi trece inclusiv prin păduri proprietate a comunei Prundu Bârgăului.
Regiunea “Ținutul de sus” are în total o lungime de 142 km. Traseul pornește de la Sovata, trece peste Dealurile Mureșului spre Reghin și se îndreaptă către Monor, Posmuș și Șieu.
De la Orheiu Bistriței urcăm spre Munții Călimani în dreptul localității Bistrița Bârgăului, prin Valea Bistriței, spre Pasul Tihuța.
Via Transilvanica trece aici prin munți și ne arată că asprimea locului a învățat oamenii să se adapteze în fața naturii și a vremurilor.
https://www.viatransilvanica.com/traseu/tinutul-de-sus/harta/
Poteca caprei negre din Munții Rodnei
Traseu: BR – muntele Gaja – șaua Gaja – vârful Ineuț – Șaua cu Lac – vârful Ineu – Șaua cu Lac – șaua Ineuț – lacul Lala Mare – șaua Gajei – muntele Gaja
Un traseu tematic intitulat „Capra neagră cu trei iezi” și dedicat observării caprelor negre din Munții Rodnei a fost amenajat în Munții Rodnei. Poteca tematică se suprapune cu marcajul „banda roșie”, iar rolul ei este să informeze drumeții atât de existența caprelor negre în acest areal, cât și a altor exemplare care face parte din fauna și flora masivului.
Sunt amplasate 27 de panouri informative (panoramice, tip fântână, cu ferestre rotative, pe picior) panouri care sunt presărate pe segmentul șaua Ineuț – șaua Gaja.
Poteca Zânelor de la Colibița
O potecă care pornește pe urmele zânelor de la Colibița poate fi străbătută de iubitorii de drumeții și legende. Poteca are 5006 metri, pleacă de la intersecţia Ţiganca (cota 1017 m) unde turiștii vor găsi loc de parcare, o platformă de campare corturi și mese de lemn.
După mai bine de doi kilometri ajungeți la un punct de observaţie pentru mamifere mari. După alți doi kilometri de mers se află intersecţia de unde poteca urcă spre Tăul Zânelor și de aici mai aveți de parcurs încă aproape un kilometru până la cota 1280 m.
Tăul Zânelor este o arie protejată în Munţii Călimani, la aproximativ 6 km de Cobiliţa, între Vârful Bistriciorul (1980 m) şi Vârful Ţiganca (1596) și are o suprafaţă de 25 de hectare.
Aici există și un lac (Tăul Zânelor) care are o lungime de 75 de metri şi o lăţime de 50 de metri, iar adâncimea maximă nu depăşeşte 4 metri. În partea de nord există o mică poieniţă, întreaga zonă fiind înconjurată de pădure de molid. 