Una dintre cele șapte cetăți medievale – Cetatea Bistriței a fost una din cele mai puternice fortificații din Transilvania. Cetatea datează din secolul XIII, Bistrița fiind cel mai nordic burg al Transilvaniei. 

În anul 1464 orașul fortificat avea 18 turnuri apărate de meșteșugarii orașului grupați în 22 de bresle (printre care breasla Dogarilor, Rotarilor, Curelarilor, Croitorilor, Fierarilor, Șelarilor, Măcelarilor, Aurarilor, Tâmplarilor și Funarilor).

Orașul a fost caracterizat în 1564 de către călătorul italian Giovani Andreea Gramo ca fiind „cel mai frumos oraş al Transilvaniei”.

Din cele 18 turnuri astăzi se mai păstrează doar Turnul Dogarilor care adăpostește o colecție impresionantă de măști. 

Străduțele pietonale, înguste (o bună parte dintre ele mai având fragmente din zidurile vechii cetăți) fac legătura între laturile cetății și păstrează încă atmosfera medievală autentică a burgului.

Între străzile largi care porneau din Piața Centrală și zidurile cetății au fost trasate străzi înguste, pietonale și care aveau numele turnurilor sau a breslelor care apărau orașul. Centru istoric al Bistriței păstrează 22 de pasaje, cel mai mare număr de pasaje între burgurile Transilvaniei, o mare parte dintre ele fiind reabilitate. 

În mijlocul cetății se află Biserica Evanghelică – simbolul municipiului Bistrița. Aceasta a fost concepută în stilul gotic, având cel mai înalt turn medieval din România de 75 de metri. Este singurul turn de biserică dotat cu lift panoramic din România.