Complexul Muzeal Bistrița-Năsăud cuprinde, în prezent, 13 secții muzeale, locații moderne deschise turiștilor și vizitatorilor.

„Casa Săsească” Livezile

A pornit de la o colecție particulară și a ajuns un adevărat muzeu! Deschis în anul 1998, muzeul Casa săsească din localitatea Livezile are la bază colecţia de obiecte a lui Ioan Rusu din Livezile.

Muzeul prezintă publicului aspecte esenţiale ale civilizaţiei săseşti din zona Bistriţei. Aici veți descoperi o gospodarie completă: casă, şură, grajd, cu specific săsesc în arhitectura casei şi a modului de expunere a anexelor gospodăreşti.

În interiorul muzeului sunt reconstruite încăperile săsești de altădată.

https://www.complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/casa-saseasca-livezile

Biserica Evanghelică Herina

Una dintre cele mai spectaculoase bisericii din Bistrița-Năsăud te întâmpină pe platoul înalt din partea de est a satului Herina. Biserica evanghelică este un monument impozant cu aspect de castel, un monument de arhitectură din România şi un reper important al arhitecturii medievale din Europa centrală.

Biserica evanghelică este o ctitorie nobiliară edificată în jurul anului 1200 și rămâne și astăzi cea mai reprezentativă expresie a arhitecturii romanice din Transilvania.

https://complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/biserica-evanghelica-herina

 

Casa tradițională de pe Văile Țibleșului Amenajată și Donată de Episcopul Macarie Drăgoi

Muzeul din mijlocul satului Spermezeu este ultima realizare de conservare în sit, ce a intrat în reţeaua de valori patrimoniale a judeţului Bistrița-Năsăud, reprezentând cultura şi civilizaţia de la poalele Munților Țibleș.

Gospodăria ţărănească a fost ridicată înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, tipică pentru perioada interbelică. Casa a aparținut familiei Deneș, fiind cumpărată de Părintele Episcop Macarie Drăgoi, amenajată și împodobită de Preasfinția Sa, apoi donată Complexului Muzeal din Bistrița.

Casa păstrează până în cele mai mici detalii obiectele vechi din gospodăriile țărănești – cu „casa dinainte” – spaţiul locuit de sărbătoare, obiecte de uz domestic, inclusiv lada de zestre a miresei (acoperită, după datină, cu perini, țoluri, lepedeauă, păretare și fețe de masă).

https://www.complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/casa-traditionala-de-pe-vaile-tiblesului-amenajata-si-donata-de-episcopul-macarie-dragoi 

Muzeul „Cuibul Visurilor”, Maieru

„În Maieru am trăit cele mai frumoase şi mai fericite zile ale vieţii mele…”  scria Liviu Rebreanu, aşadar, motivaţia înfiinţării aici, în urmă cu peste o jumătate de veac, a unui muzeu a venit firesc. Acest muzeu recreează atmosfera rustică în care a copilărit şi a vieţuit marele scriitor.

„Am crescut în regiune de munte în deplină libertate. În satul meu nu era petic de pământ pe care să nu-l fi umblat. Om al munţilor şi al pădurilor, natura mi-a intrat în ochi şi în suflet de mic copil. Valea Someşului, atât de bine cunoscută, în cele mai mici cotituri, a fost şi va rămâne pentru mine cel mai frumos loc de pe pământ” – Liviu Rebreanu.

Muzeul „Cuibul visurilor” este un muzeu istorico-etnografic memorial, amenajat în 27 noiembrie 1957 și dedicat marelui romancier. Are nouă săli spaţioase, fiecare conţinând tematici bine chibzuite, marcând cronologic momente şi evenimente uneori cumplite – din istoria satului, din cele mai vechi timpuri, până în actualitate.

Una dintre cele mai valoroase achiziţii ale muzeului este o bibliotecă cu peste 6000 de volume, din donaţii, donatori principali fiind chiar familia scriitorului Liviu Rebreanu.

https://www.complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/muzeul-cuibul-visurilor-maieru

Muzeul de artă comparată Sângeorz Băi

Unic în România, muzeul de artă comparată din Sângeorz Băi îmbină armonios elemente de natură etnografică cu elemente de artă contemporană care exprimă un limbaj plastic pur. Aici poți vedea împletirea trecutului cu prezentul… Colecția muzeului este alcătuită din lucrări de artă contemporană: sculpturi în lemn, marmură, piatră și metal, picturi, fotografii, grafică, lucrări de ceramică, porțelan, teracotă. Îmbinate cu vechile exponate etnografice și istorice, aceste lucrări conferă muzeului un aer de îmbinare a trecutului cu prezentul, completându-se reciproc. Unele lucrări contemporane transpun obiectele vechi în prezent, exprimând importanța și frumusețea artistică a acestora într-o altă manieră.

 https://www.complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/muzeul-de-arta-comparata-sangeorz-bai

Muzeul Grăniceresc Năsăudean

Nu poți afla istoria Țării Năsăudului fără o vizită la Muzeul Grăniceresc Năsăudean – unul dintre punctele de atracție ale orașului Năsăud.

Clădirea, monument istoric, datând din secolul al XVIII-lea, a fost sediu al cazarmei Regimentului II românesc de graniță.

Muzeul Năsăudean cuprinde o secție de artă populară și etnografie (unelte și piese de port specifice văii Someșului Mare) și o altă secție legată de personalități din teritoriul grăniceresc năsăudean.

https://www.complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/muzeul-graniceresc-nasaudean

Muzeul literar „Teodor Tanco”, Monor

Înfiinţat la data de 1 Decembrie 2002, această instituţie de cultură este opera d-lui prof. dr. şi scriitor Teodor Tanco, care s-a dedicat cu ardoare pentru scoaterea la lumină, conservarea şi valorificarea moştenirii culturale şi spirituale a ţinutului Bistriţei şi Năsăudului.

Un loc aparte în opera autorului îl are satul natal Monor. Din Monor s-au ridicat în timp 14 doctori în ştiinţe, personalităţi culturale şi ştiinţifice marcante ale ţinutului bistriţean şi năsăudean.

Pentru aceste personalităţi prof.dr.Teodor Tanco a găsit de cuviinţă să înfiinţeze acest muzeu alcătuit dintr-o casă țărănească de tip vechi, cu camere în linie şi cu târnaţ, şi dintr-o bucătărie de vară.

https://www.complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/muzeul-literar-teodor-tanco-monor

Muzeul memorial „George Coşbuc”, Coşbuc

Apreciată ca una din cele mai vechi clădiri din spaţiul Țării Năsăudului, casa natală a poetului George Coşbuc a fost clădită în preajma anului 1840, fiind locuită, rând pe rând, de părinţii poetului împreună cu cei paisprezece copii şi bunicul poetului, preotul Anton Coşbuc.

4 iulie 1954 este ziua în care Muzeul Coşbuc este redeschis pentru marele public. Aşa cum arată muzeul azi a fost gândit în 1986 – primele trei încăperi ale casei (tinda, camera de oaspeţi şi chilia) recompun atmosfera copilăriei poetului prin prezenţa obiectelor provenite din inventarul familiei preotului Sebastian Coşbuc. Piese de mobilier, cărţi din biblioteca preotului, tablouri de familie, obiecte decorative (ştergare, farfurii) întregesc această atmosferă idilică şi patriarhală.

Expoziţia documentară din camera de zi a familiei reuşeşte să convingă vizitatorul de valoarea naţională şi universală a poetului de la Hordou. Aspecte din istoria muzeului le regăsim în cea de-a cincea încăpere, fosta cămară a familiei unde ne oprim ceva mai insistent asupra momentului 1966, Centenarul naşterii lui George Coşbuc. O parte din biblioteca poetului, precum şi câteva obiecte personale, sunt adăpostite în fostul birou parohial.

Dacă ajungeți aici nu uitați să vizitați și moara, un adevărat colţ de rai şi reculegere în mijlocul naturii de unde se văd şi plopii care mai „doinesc eterna jale”…

https://www.complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/muzeul-memorial-george-cosbuc-cosbuc

Muzeul memorial „Ion Pop Reteganul”, Reteag

Considerat „cel mai mare folclorist al Ardealului” Ion Pop-Reteganul (1853-1905), fost pedagog, prozator, publicist şi folclorist reprezentativ pentru epoca sa, a rămas în istoria folcloristicii româneşti.

Casa natală, ridicată de tatăl său, adăposteşte azi câteva dintre obiectele care au aparţinut acestui cărturar de valoare şi este locul unde Ion Pop Reteganul şi-a petrecut copilăria şi anii de pensie. Muzeul se află în localitatea Reteag și este o casă țărănească cu târnaţ, care arată ambianţa austeră a spaţiului de lucru al fostului învățător. Aici sunt expuse cărțile şi articolele scrise de el, revistele la care a colaborat, mapele cu corespondenţa avută, planuri de lecţii, traduceri, lucrări în manuscris, etc.

https://www.complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/muzeul-memorial-ion-pop-reteganul-reteag

Muzeul memorial „Liviu Rebreanu”

Ctitorul romanului românesc modern, Liviu Rebreanu, este născut în localitatea Târlişua. Tatăl său, învăţătorul Vasile Rebreanu a fost nevoit să colinde mai multe sate din regiune până şi-a câştigat un post mai stabil, mai întâi în Maieru, şi apoi în Prislop, aşezare situată la aproximativ 3 km depărtare de Năsăud. Astfel, la Maieru, şi-a petrecut romancierul copilăria, iar la Prislop o parte din anii tinereţii.

Ideea înfiinţării Muzeului memorial „Liviu Rebreanu” s-a născut în anul 1956 și s-a ales Prislopul întrucât aici şi-a petrecut Liviu Rebreanu anii care au fost decisivi pentru cariera lui literară, iar apoi, satul şi oamenii de aici se regăseau în mare parte în lucrarea „Ion”, cel dintâi roman al scriitorului.

Efortul vizitatorului care străbate zeci sau sute de kilometri, cu gândul de a vizita şi acest muzeu, este pe deplin răsplătit. Adunate cu sârguinţă şi puse în valoare cu pricepere, exponatele ilustrează uriaşa personalitate a marelui scriitor. Aici se păstrează diverse lucruri care fac referire la viaţa şi creaţia literară a lui Liviu Rebreanu inclusiv masa de lucru, la care şi-a petrecut scriitorul momentele cele mai importante din viaţă, alături de obiectele lui de scris şi nelipsitul serviciu de tutun şi cafea.

În sălile muzeului veți descoperi cămaşa, pălăria şi cureaua care au aparţinut lui Ion, din romanul cu acelaşi titlu, alături de zadia, mărgelele, năframa şi furca de tors ale Anei.

În legătură cu romanul „Pădurea spânzuraţilor”, se pot vedea: boneta purtată de Emil (fratele scriitorului), prototipul lui Apostol Bologa, fotografii, scrisori şi, de asemenea, sentinţa de condamnare la moarte în original.

https://www.complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/muzeul-memorial-liviu-rebreanu

Muzeul mineritului Rodna

Muzeul Etnografic şi al Mineritului a fost amenajat inițial în locul vechii închisori. Cu timpul s-a dovedit că localul acesta nu corespundea adăpostirii obiectelor de muzeu și obiectele au fost mutate într-un spațiu mai mare. Muzeul dispune de foarte multe obiecte vechi de minerit dintre care câteva opaiţe vechi, ce demonstrează vechimea acestei ocupaţii pe aceste meleaguri. Lista trebuie completată cu toată gama de perforatoare, de tâncuşe cu care se disloca minereul din stâncă.

O bună reprezentare în incinta muzeului o are ocupaţia oamenilor de pe aceste meleaguri, activităţi ce s-au desfăşurat de-a lungul timpului în această comună: meşteşugari, dulgheri, tâmplari, fierari, zidari, cojocari, măcelari.

În muzeu se află amenajată o cameră ţărănească tradiţională, piese din portul popular dar și obiecte de cult.

Bogăţia cinegetică a Munţilor Rodnei este reprezentată printr-un exemplar (împăiat) de capră neagră, blănuri de urs sau lup, precum şi trofee de cerb, căprior, şi mai multe cranii de animale sălbatice. La acestea se adaugă capcane pentru prinderea unor animale sălbatice.

https://www.complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/muzeul-mineritului-rodna

Peștera Izvorul Tăușoarelor

Adânc scufundată sub munți, Peștera Tăușoare este una dintre cele mai importante peșteri ale României, prin elementele rare și unice pe care le adăpostește. Flori de gips, noduli sinergetici carbonatici unici pe plan mondial, insecte endemice (specii care trăiesc doar aici), colonii de lilieci în hibernare; peștera are o valoare științifică deosebită, aici se desfășoară cercetări științifice susținute; în același timp, peștera are și o valoare peisagistică, prin frumusețea deosebită a spațiilor subpământene adăpostite. Se are în vedere găsirea de soluții pentru vizitarea unei săli din această peșteră, care adăpostește frumuseți și valori aparte.

Peştera Izvorul Tăuşoarelor, închisă publicului larg, dar deschisă pentru turismul speologic, este unică în lume.

Peștera Tăușoarelor se află la altitudinea de 950 m pe teritoriul Munților Rodnei. Diferenţa de nivel este de 595 de metri și include 71 de hectare de protecţie supraterană. Ea a fost descoperită în 1955 de învăţătorul Leon Bârte.

https://www.complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/pestera-tausoare

Casa Argintarului 

Bijuterie a perioadei renascentiste, Casa Argintarului se află în centrul vechi al orașului, fiind o adevărată revelație arhitectonică și istorică, martor tăcut al unor vremuri de mult apuse.

Imobilul reprezintă prin detaliile arhitecturale cea mai bună realizare a stilului renascentist florentin din oraş, poate chiar din Transilvania. În Evul Mediu, specializarea meșteșugurilor a dus la nevoia existenței unor spații destinate pentru practicarea meseriilor (ateliere). 

Denumirea clădirii provine de la cele două potire sculptate în arcul ferestrei de jos. Acestea reprezentau simbolul breslei aurarilor, breaslă bine reprezentată în Bistriţa medievală, care deţinea în proprietatea sa minele de metale preţioase din Rodna. Se poate presupune că imobilul a fost construit sau a devenit mai târziu proprietatea unui argintar. 

Pe lângă casa bijutierului, care poate fi admirată de vizitatori, secţia muzeală găzduiește expoziţia permanentă formată din 76 de tablouri a pictorului german Norbert Thomae, născut la Bistriţa în anul 1887. 

https://www.complexulmuzealbn.ro/ro/sectii/casa-argintarului-centrul-german-bistrita

Casa memorială Andrei Mureșanu

Situată în Bistrița, casa memorială a celui care a dat poezia „Un răsunet”, „Andrei Mureşanu ”, adăposteşte din anul 1984 filiala Bibliotecii Judeţene pentru copii şi tineret, ce găzduieşte un fond de aproape 20.000 de volume.

Clădirea originală din fosta stradă a Năsăudului (astăzi Andrei Mureşanu), casa bunicilor dinspre mamă a poetului unde acesta şi-a petrecut o parte a copilăriei a fost construită la începutul secolului al XIX-lea, în stilul caselor româneşti tradiţionale. Pe peretele dinspre stradă, pe o placă de marmură, se poate citi următoarea inscripţie: „În această casă şi-a petrecut o parte a copilăriei poetul Andrei Mureşanu, participant la Revoluţia de la 1848 “

Mistuită într-un incendiu, casa a fost refăcută între anii 1983-1984 de către autorităţi.

Iubitorii de istorie pot vedea aici o expoziţie a Revoluţiei române de la 1848, dar şi acte oficiale, scrisori, cărţi şi publicaţii care ilustrează viaţa şi activitatea poetului.

Totodată, expoziţia evidenţiază strânsele legături dintre revoluţionarii români din cele trei provincii istorice româneşti, puternicul caracter unitar al ideilor şi acţiunilor revoluţionare, precum şi aspecte în parte inedite ale evenimentelor revoluţionare desfăşurate pe teritoriul actual al judeţului.

https://www.bjbn.ro/istorice/25/CASA-MEMORIALA-ANDREI-MURESANU-FILIALA-A-BIBLIOTECII-JUDETENE.html