Palatul Culturii

Fosta Casă a Asociaţiei Meseriaşilor din Bistriţa, „Bistritzer Gewerbeverein”, Palatul Culturii găzduiește astăzi Centrul Cultural Municipal „George Coşbuc” Bistriţa.

Clădirea, amplasată pe șanțul fortificației medievale, este o construcție realizată după planurile arhitectului vienez Paul Brang. Simbolul culturii bistriţene a fost reabilitată cu ajutorul fondurilor europene și astăzi este una dintre cele mai moderne instituții de cultură din oraș.

Momoment istoric, Palatul Cuturii a aparținut Asociației Meseriașilor Sași, asociație înființată în 1844 și pe lângă ea funcționau așa-numitele „școli duminicale” (Sonntagsschulen), în care ucenicii învățau să scrie, să citească, să calculeze, tehnologie, dar și istoria și geografia.

La „Bistritzer Gewerbeverein” se găsea și cel mai select restaurant al orașului, restaurant menționat și în celebrul roman „Ion” al lui Liviu Rebreanu: „a doua seară, înviorată și gătită cu rochia cea albastră ca cerul, care George zice că-mi șade admirabil, am cinat la Gewerbeverein. A fost o minune. Cânta muzica militară. Era lume imensă și elegantă. … în sfârșit am petrecut splendid și ne-a costat aproape douăzeci de coroane, căci George cheltuia nebunește, zicând neîncetat că numai o săptămână de miere e în viață”.

Centrul de Arta Tradițională – Casa cu Lei

Casa cu Lei a fost construită în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea şi a fost ridicată de unul din membrii breslei măcelarilor. Clădirea se evidenţiază prin elemente arhitectonice deosebite. Ancadramente deasupra ferestrelor, o emblemă stilizată reprezentând doi lei care încadrează o figură a unui cap de bour, deasupra intrării în imobil.

Clădirea este introdusă în circuitul turistic, aici funcţionând „Centrul de Artă Tradiţională” – muzeu expoziție atelier de tip interactiv. „Centrul de Artă Tradiţională” deţine trei ateliere şi un spaţiu expoziţional compus din trei încăperi în care se desfăşoară vernisaje la expoziţii temporare şi micro evenimente culturale: lansări de carte, lecturi publice, micro concerte cu public până la 50 de persoane, colocvii, workshop-uri, seminarii.

Ansamblul Sugălete
Sugălete este un complex din 13 clădiri datând din secolele XV-XVI, cele mai tipice construcții renascentiste din Transilvania. Sugăletele sunt formate din mai multe clădiri etajate, legate între ele prin niște intrări spațioase ce formează o galerie cu 20 de bolți ce se sprijină pe 21 de pilaștri. Acordarea dreptului de târg de către regele Ludovic I, la 24 aprilie 1353, a făcut din zona centrală a cetății Bistriței – Marktplatz și centrul economic al orașului, aici desfășurându-se târgurile anuale.

Galeria Arcade 24

Parte componentă a „Ansamblului arhitectonic Sugălete”, cu arhitectură gotică, Galeriile de Artă „Arcade 24” găzduiesc expoziţii organizate de Uniunea Artiştilor Plastici, filiala Bistriţa-Năsăud.

Completate cu atelierele de creaţie ale artiştilor, galeriile sunt locul ideal pentru expoziţii şi tabere de creaţie. Aici se pot admira lucrări din colecţii de pictură, grafică, sculptură, arta decorativă şi ceramică, atât din ţară, cât şi din străinătate. Lucrări de valoare ale artiştilor bistrițeni consacraţi, precum Marcel Lupşe, Miron Duca, Mariana Moldovan, Aurel Marian, Adina Mocanu sau Octavian Stoia, se regăsesc frecvent expuse aici.

Statuia lui „Andrei Mureșanu”

Cea mai impresionantă statue din Bistrița este cea a poetului Andrei Mureșanu. Ea a fost realizată de sculptorul Corneliu Medrea în anul 1937. Este amplasată în Piața Centrală, fiind simbol al Bistriței și integrată pe stema municipiului.

Versurile Imnului Național al României aparțin lui Andrei Mureșanu, poet, jurnalist, traducător, un adevarat tribun al epocii Revoluției de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann, cunoscut poet și culegător de folclor.

Așadar poezia „Un Răsunet”, a devenit imnul național sub numele „Deșteptă-te, române!”, iar Bistrița a fost declarat Oraș al Imnului Național.

Statuia poetului „George Cosbuc”

În anul 1978, Primăria municipiului Bistrița ridică în memoria celui ce a fost „George Coșbuc” unul dintre cei mai reprezentativi poeți ai Transilvaniei, membru al Academiei Române – o statuie realizată de sculptorul Alfred Kovalski. Lucrarea este amplasată în fața Palatului Culturii, la intrare în Parcul municipal Bistrița și este realizată în bronz.

Bustul romancierului „Liviu Rebreanu”

Primăria municipiului Bistrița a ridicat în anul 1978 bustul lui Liviu Rebreanu, realizat de sculptorul Romulus Ladea, bust amplasat în zona protejată a Centrului Istoric.

Liviu Rebreanu, romancier, dramaturg, academician roman, cronicar dramatic, s-a născut la 27 noiembrie 1885 în fostul comitat „Solnoc Dabaca” (astăzi Județul Bistrița-Năsăud).

Monumentul „Evreiesc”

Monumentul de la Bistrița este ridicat în amintirea celor 7.000 de copii, femei și bărbați evrei deportați din județul Bistrița-Năsăud, schingiuiți și uciși în crematoriile din Birkenau – Auschwitz sau în lagăre similare, precum și în amintirea miilor de români duși în același fel în sclavie și la moarte de către fasciști și hitleriști.

Monumentul a fost realizat în anul 1946, după proiectele lui I. Flontas. Construit din marmură neagră, de formă prismatică, este fixat pe soclu de beton mozaicat, acesta, la rândul lui, fiind înconjurat de o stea de beton cu 6 colţuri.

Monumentul „Exodul Sașilor Transilvăneni”

La Bistriţa a fost dezvelit la 14 septembrie 2014, în cadrul evenimentului de „Comemorare a 70 de ani de la exodul saşilor nord transilvăneni în Germania şi Austria” primul monument închinat exodului saşilor transilvăneni. Monumentul rememorează evenimentele tragice din toamna anului 1944, când aproximativ 40.000 de saşi, din care vreo 35. 000 din zona Bistriţei şi a Reghinului, pleacă spre vest din cauza avansării armatei sovietice.

Acest simbol al recunoştinţei este amplasat în centrul istoric al municipiului, în Piaţeta Dominicană şi a fost finanţat prin donaţii ale saşilor plecaţi în Germania şi Austria. Monumentul este turnat în bronz şi a fost realizat de sculptorul bistriţean Mircea Mocanu.

SURSA: http://www.bistritaturistica.ro/