„Laudă țăranului român”!
„Ţăranul nu pleacă nici de voie, nici de nevoie. El n-are unde să-şi mute sărăcia, pentru că, smuls de pe ogorul lui, ar fi osândit să piară ca un arbore smuls din rădăcini. De aceea ţăranul e pretutindeni păstrătorul efectiv al teritoriului naţional.[…] Pentru ţăranul nostru, pământul nu e un obiect de exploatare, ci o fiinţă vie, faţă de care nutreşte un sentiment straniu de adoraţie şi de teamă. El se simte zămislit şi născut din acest pământ ca o plantă fermecată care nu se poate stârpi în vecii vecilor. De aceea pământul e însuşi rostul lui de-a fi. Pământul nostru are un glas pe care ţăranul îl aude şi-l înţelege.”
Sursă text: Fragment din Discursul de recepție „Laudă țăranului român”, prezentat de către Liviu Rebreanu la Academia Română pe data de 29 mai 1940.Photo credit: Arhiva Centrului Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud (Alexandru Uiuiu).Postare propusă de Alina Predescu – Referent de specialitate Serviciul Cultură Tradițională – Centrul Județean pentru Cultură Bistrița-Năsăud.